Sapaturile arheologice arata ca Giulestiul a fost locuit inca din perioada neolitica (6.000-1.800 i.Hr.), artefactele descoperite in zona apartinand culturii Boian, pe care arheologul Eugen Comsa o numeste chiar “faza Giulesti”. Tot aici au fost descoperite monede si placi din perioada romana, dar si urme de locuire din secolele al IV-lea si al X-lea.
Prima atestare documentara a cartierului se regaseste intr-un document emis de Mircea Voda la 2 aprilie 1548. Potrivit istoricului Constantin Giurescu, numele mosiei Giulesti ar putea veni de la boierul care a detinut-o - Giulea.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, mosia Giulesti este cedata de Mihai Viteazul manastirii Sarindar, care o va detine pana la secularizarea averilor manastiresti, infaptuita in 1863 de catre Alexandru Ioan Cuza. Secularizarea a dus la improprietarirea celor care traiau in zona: luptatori in cadrul razboiului de independenta, muncitori, lucratori Ia calea ferata, slujbasi la gara sau fosti clacasi. Ce a mai ramas din fosta mosie a fost vandut in jurul anului 1885 lui Alexandru Costescu, ceea ce a facut ca din acel moment zona Giulesti-Tiganie sa fie cunoscuta sub numele de Costeasca. In 1926, aceasta a devenit comuna suburbana, iar din 1950 a fost inclusa in teritoriul Capitalei.
Desi numele sau initial este cel folosit si astazi – Giulesti - zona a cunoscut si alte denumiri: Comuna Urbana Marele Voievod Mihai (intre 1920 si 1940) sau 16 februarie (intre 1945 si 1952).
